Românii îşi merită soarta. Unii (bugetari) sunt laşi. Le e frică să protesteze, să nu cumva să fie următorii pe lista concedierilor. Alţii (angajaţi ai societăţilor de stat) sunt curve. Stau la fereală, poate nu i-o lovi şi pe ei valul. Şi unii, şi alţii permit celui mai sinistru regim politic postrevoluţionar din România să-i calce-n picioare. Şi să-i ameninţe, cu degajare, la tv, prin gura ministrului cu nume de diavol care mă face să-mi treacă dorul de Ceauşescu şi de toţi politrucii lui, că-i mai aşteaptă
încă o curbă de sacrificiu; şi mai cruntă decât asta de acum. Cred că e loc de mai mult. Dacă aş fi Băsescu, după cele două zile de fâs sindical, aş ieşi la Cotroceni şi aş anunţa că, până s-o petrece vreun miracol economic, toţi angajaţii de la stat vor fi plătiţi cu salariul minim pe economie, iar pensia va fi unică, la nivelul venitului minim garantat. Eu mă predau. Pierd vremea aiurea, n-am pentru cine…
Sursa: Ciutacu.Ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu